Vasile Gherasim şi Eurasia spirituală
În cultura română, până în anii din urmă, „eurasianismul” a fost un concept aproape necunoscut, urmare a lipsei cvasicomplete a curentului cultural, politic, ideologic...
RĂZBOI ŞI POEZIE
“Sunt oameni laşi care fac deja provizii de apă minerală, salamuri, făină şi gaz (…) încep astfel, cu salam şi gaz în cămară (…)...
CURS DE GEOPOLITICĂ PE ÎNŢELESUL GUVERNANŢILOR DE LA BUCUREŞTI
Se vorbeşte în permanenţă despre iminenţa declanşării unui al 3-lea război mondial, care ar putea izbucni în focarele latente din Orientul Mijlociu şi Orientul...
DIMITRIE CANTEMIR DESPRE DESTINUL IMPERIULUI RUS ÎN MONARCHIARUM PHYSICA EXAMINATIO (CERCETAREA...
Sfârșitul de sec. XVII și începutul sec. al XVIII-lea aduc mari schimbări în raportul de forțe din estul și nordul Europei. Pe acest fundal...
ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (6)
CAPITOLUL 2. BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE
Continuare din numărul precedent.
Relevanţa Şcolii engleze în Relaţii Internaţionale pentru Teoria Lumii Multipolare
Şcoala engleză a Teoriei Lumii Multipolare...
IMPERIALIAM ȘI SUBDEZVOLTARE ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ ȘI LUMPEN-DEMOCRAȚIA
Lumpen-democrația luminează lumea din periferia sistemului mondial modern numai că,lumina ei este întocmai celei date de un opaiț ce contrastează orbitor cu lumina policandrelor...
ALEKSANDR DUGHIN: TEORIA LUMII MULTIPOLARE (11)
Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARE
Capitolul 1. Multipolaritatea ca proiect deschis
Urmare din numărul precedent
Multipolaritatea şi înţelegerea ei teoretică
Deşi în ultima vreme termenul „multipolaritate” este...
A PATRA TEORIE POLITICĂ
Prefaţa de Iurie Roşca
Multipolaritatea ca replică imperiului global în viziunea unui gânditor din Orientul Ortodox
„Teoria lumii multipolare” a fost tradusă şi editată până la...
MIRCEA ELIADE ŞI UNITATEA EURASIEI
Prin studierea tradiţiilor Europei şi ale Asiei, Eliade a putut să-şi dea seama de unitatea de fond a întregului continent. în impresionantul patrimoniu etnografic...
Hyperborea
Mulţi autori ai antichităţii latine şi greceşti i-au mentionat pe Hiperboreeni, populaţia care locuia în extremul septentrion al pamântului. Printre Românii, Vasile Lovinescu a susţinut teza după care Dacia ar fi fost, într-o anumită perioadă a antichităţii, sediul unui centru spiritual de origine hiperboreană; în alţi termeni, Hiperboreenii, deplasându-se din sediul originar septentrional spre sud, s-ar fi oprit în teritoriul cuprins între Dunăre şi Carpaţi, unde ar fi făcut un sediu secundar.